De mic il vedeam pe Tarzan plimbandu-se dezbracat. Cenusareasa venea acasa la 12 noaptea obligata de situatie. Pinocchio zicea minciuni. Aladin era hotz. Batman mergea cu 320 km la ora. Alba ca zapada locuia cu 7 barbati. Popeye fuma si era tatuat. Pacman alerga intr-o sala intunecata cu muzica electronica mancand pastile care-l agitau. E prea tarziu! Nu am cum sa fiu cuminte! Si nu e vina mea, este vina copilariei mele!

de Mugur Cosmin Frunzetti

„- Draghe mama, se ştii că io estem bine, lucrez aicea la Abrud, la Ţara Moţilor, nu la Ţara Secuiasche. Sunt sanatos, numai un ochi vinet am la mine, albastru, che am chezut pe scara de la birou. Es am şi nişte dungi pe gât, m-a strâns de la cravata. Şi mai am o mina în gips, che mi-am prins-o la uşa de la casa unde stau, care nu are geamuri.În rest e bine.
Motzii e buni cu mine, invatza la io romaneşte. Am invaţat imnul la ei „Treiasche duhul lui Iancu”. L-am invaţat pe tot. Greu. Foarte greu. Mi-au spus colegii de birou să ştiu la imn pe de rost şi noaptea ca pe Tatăl nostru. Nu ştiu cine e tatăl la ei, dar am inveţat la imn tot. O se îl chint şi la ţie chind ajung acase la Harghita…Dache mai ajung…
Am inveţat şi alt chintec, e obligatoriu dimineaţa aicea la ei, „Iancule mare”. Plecut la mine se chintem cu toţii la masa, chind bem palinka. Mult palinka bem noi. De prune. Şi io şi ei. Şi chintem şi inveţem romaneşte. Ei pe mine, mai ales.
Place la mine la Abrud.
Mai ales che de trei zile poci minca mai bine. Che nu mai am doi dinţi. I-am pierdut undeva. Chind am chezut pe scaun de la birou. Birou mic. Am martori, che mai ierau acolo Nelu, Avram, Todor, Mihai, Radu şi popa din Abrud. Care a citit din Biblia şi avea şi o luminare. Che era intuneric. Popa nu o dat. Nu, iel nu. Iel spunea la ei „nu la fatza che se vede, la oase”. Es am luat apoi scaunul in dintzi. Şi Toma era la birou şi avea un furciu la iel. Simpaticus ember. Ascuţit furciu. Il plimba pe la ochii la mine.
Bun popa asta cu io. Citit Biblia pentru mine. Chind am deschis ochii o zis che nu mai trebe la luminare. Dar nu o arunche, che cine ştie.
Draghe mama, in rest e bine.
M-am obişnuit aicea, cum zicea vecinul Onofrei, ca magarul. Nu ştiu al cui e magarul. „Apa, paie şi bataie”.
Mai am cinci luni şi jumetate şi vin acase, mama.
Repede trece.
Dupe ce am ieşit de la urgenţe a fost mai bine la mine. Nu dureau toate oasele. De la reumatism, zicea medicu. La munte e mai frig.
Treiasche Avram Iancu! (Aşe tre se strig de trei ori pe zi)
Avram Iancu prieten la mine e.

Pusilok, Csibi Barna”.

Vom demonta astăzi până la zero un mit, şi anume că Făt-Frumos este personajul pozitiv din basmele româneşti, iar Zmeul un ticălos fără pereche. În fapt, aşa cum vom vedea imediat, lucrurile stau exact pe dos.

Pentru asta, să facem mai întâi un mic profil psihologic al celor mai importante personaje din basmele româneşti.

Împăratul

E un moş senil şi complet incompetent. Singurul merit că a ajuns împărat e că a fost primul născut. Nu e în stare să aibă grijă de fii-sa, prin urmare mă întreb cum mama dracului ar putea avea grijă de ditai împărăţia. Nevastă-sa lipseşte din peisaj, e subînţeles moartă şi l-a lăsat cu trei fete care sigur nu-s ale lui, fiindcă moşul are vreo 70 de ani şi aia mică în jur de şaişpe. Deşi e înconjurat de viziri, dregători, sfătuitori, când e să ia vreo decizie îţi vine să-l iei la palme: primul individ care-i aduce fata înapoi o primeşte de nevastă şi mai ia şi jumătate de împărăţie. Strămoşul său care a întemeiat dinastia se răsuceşte în mormânt.

Fata cea mare şi fata cea mijlocie

Sunt nişte strâmbăciuni nasoale, plate şi complexate, care-şi urăsc sora mai mică pentru că e mignonă, are fund, ţâţe, e în centrul atenţiei şi e aia răpita, ba se mai şi mărită înaintea lor. Sunt atât de jenante că nici un zmeu nu le vrea.

Fata cea mică

E aia răsfăţata, bunăciunea învăţată să i se facă toate poftele. Mai e şi curvă de mică. Nici nu vreau să vorbesc mai mult despre ea, că mă enervez.

Făt-Frumos (Fefe)

De obicei, e unu’ căruia nu i-a plăcut cartea: ori prinţ, ori vreun coate-goale. Frumuşel şi efeminat, metrosexual nativ. Ar fi stat să frece menta în continuare şi să se ia la trântă prin iarbă cu oile, cu fraţii lui sau cu flăcăii satului, da’ vrea să dea lovitura. Şi, când boul de împărat dă sfoară-n ţară cu fiică-sa şi tronul premiu, normal că se prezintă primul. Habar n-are cum arată fata împăratului, dar nici nu-l interesează prea mult, de fapt vrea împărăţia. Şi oricum ştie de la tovarăşi că de obicei e răpită bucata familiei, nu cârjele ălelante două.

Calul

E singurul personaj pozitiv din toată povestea care merită apreciere. Înainte de episodul cu jăratec zace slab, bubos şi răpciugos în grajd, ceea ce arată încă o dată că împăratul e un idiot – nu aşa te porţi cu o asemenea comoară. Calul e cel care îi face strategia lui Făt-Frumos, în vorbe puţine şi concise. Nu zice prea multe pentru că probabil îi e jenă să intre-n vorbă cu un oportunist analfabet. În sufletul lui, îşi doreşte să fie în echipa Zmeului.

Mama Zmeilor

Este exact opusul împăratul. În primul rând, la ea e sigur că e mama zmeilor. Apoi, a făcut trei băieţi care e fiecare la casa lui, nu două plângăcioase şi-o curvă care stau pe capul lui, ca împăratul. Şi ia hotărâri bune şi de una singură, n-are nevoie de o armată de viziri, dregători, sfătuitori, etc.

Zmeul

E un tip hotărât, energic şi forţos. Probabil are un nas cât toate zilele, umblă neras, e păros şi are palmele tăbăcite. Asta ce ne spune? Că e un om care munceşte! A tras din greu ca să ajungă unde e – a ucis, a luptat, a umblat, a jefuit, s-a preocupat de cariera lui! Aşa merg lucrurile pe tărâmul celălalt, acolo nu-ţi dă nimeni un castel că te cheamă împăratul-nu-ştiu-cum. E sigur că Zmeul şi-a clădit palatul cu mâinile lui. Bine, o mai fi avut nişte muncitori pe care i-a mâncat după aia, dar sunt convins că a stat cu ei acolo, pe capul lor, să vadă cum pun ăia marmura în baie, să nu-l tragă-n piept şi să-l fure. Şi mi se pare normal să-i mănânce la sfârşit, ştim cu toţii cum sunt muncitorii.

Mai ştim că are o moşie imensă, populată cu tot felul de jivine ticăloase. Chiar credeţi că e uşor de administrat aşa ceva, să-i ţii în frâu pe toţi ăia? Păi aia nu sunt proşti ca ţăranii împăratului, dacă nu stai cu pleoapa pe ei. Deci, Zmeul e un bun gospodar, un bun cunoscător de oameni, un excelent strateg militar şi un bun trezorerier.

Dar Zmeul e un tip cinstit în sentimente şi cam fără noroc la femei. I-a venit vârsta însurătorii, a stat, a analizat, a cercetat, şi-a căutat nevastă. n-a găsit pe nimeni pe placul lui în propriul tărâm (ce s-alegi din jivinele alea?), deci s-a uitat la vecini. S-a îndrăgostit de fata aia mică a împăratului (ştie ce-i frumos, măcar fizic, şi nici nu încalcă eticheta, ţinteşte la acelaşi rang) şi a procedat în consecinţă, aşa cum cerea tradiţia: a luat-o la el. Aşa a făcut şi tac-su cu mă-sa, şi bunicul lui, şi străbunicul lui, la vremea lor. Aşa e normal: clar, fără ascunzişuri, umblat cu şoalda şi alte prosteli. Pui problema direct: “Fă, te iubesc, te vreau! Treci încoace.” Şi prostul chiar o iubeşte: n-o forţează, n-o siluieşte, e romantic, are o grădină cu trandafiri, o-nconjoară de bogăţii, îi face toate poftele. N-am auzit nici o poveste în care Zmeul s-o ţină pe prinţesă legată în beci, goală-puşcă şi să vină s-o violeze când are el chef, după cum ar merita. Peste tot citesc numai de caftane, covoare, tiare, bucate alese, mătăsuri fine, rochii, giuvaere, o ţine-n puf. Omul e familist şi serios, nu-şi uită îndatoririle: se duce-n fiecare zi la muncă şi anunţă civilizat, cu buzduganul, când vine acasă. Şi toate astea pentru ea, ca să n-o sufoce cu atenţie, să-i lase spaţiu, să fie liberă, să aibă matracuca timp să-şi facă unghiile, să nu facă istericale că, vezi doamne, a intrat peste ea în cameră şi-a văzut-o cu masca de castraveţi pe faţă.

Carevasăzică, moldoveanca trăieşte în puf, îi face prostul toate poftele, şi, în semn de mulţumire, ce face? Se amorezează de Făt-Frumos că are părul mai îngrijit şi tenul mai puţin acneic (vezi, n-ai vrut să te culci cu Zmeul) şi se hotărăşte să fugă cu el. Da’ mai întâi încep să se hârjonească în pat, în patul pe care Zmeul cu mâna lui îl cioplise, din nişte buşteni tăiaţi tot de el din pădure, şi-l cărase-n cârcă până la ultimul etaj al castelului, să aibă japiţa peisaj când se trezeşte dimineaţa sub baldachin. Şi proştii ăia doi stau până îi prinde Zmeul, căruia – în sfârşit! – i se aprind beculeţele.

Mai departe. Zmeul luptă corect, Făt-Frumos trişează: bea apă vie de la un corb pe care-l mituieşte, dă cu peria, gresia, năframa; în fine, face tot ce poate să lupte cât mai puţin şi să-i bage pe alţii la înaintare.

Din toate astea, eu pricep că morala basmului românesc e următoarea:

- dacă eşti un şmecher metrosexual şi ştii să profiţi de pe urma tonţilor incompetenţi ajunşi în poziţii de conducere, te aranjezi pe viaţă.

- dacă eşti o fiţoasă analfabetă şi de bani-gata, ai toate şansele să umble toţi după fundul tău şi după averea lu’ tac-tu.

- dacă eşti un tip cinstit, muncitor şi care luptă după reguli, pici de papagal.

Am intrat in posesia celei mai stupide invitatii la nunta care a fost trimisa vreodata cuiva.Textul si prezentarea spun tot.Fabulos,ma intreb cati vor confirma prezenta dar mai ales, ma framanta enorm cat va “merge masa”…

Cateva posturi mai jos am scris despre drama unei fetite minunate.Am scris la rugamintea unei ascultatoare , in cautarea unui ajutor disperat.Un ajutor care daca nu ar fi venit ar fi oprit din crestere o floare.
Imi dau seama ca sunt multi oameni care au incredere in ceea ce poate face “omul de la radio” si de aceea prin aceasta parghie media numita blog, am incercat sa ajut.Nu eu neaparat ci mana lui Dumnezeu si bunavointa oamenilor care au sarit in ajutor.

Astazi am primit acest mail de care sunt foarte fericit.Nu pentru ca ma lauda ci pentru ca Roberta a reusit sa invinga !

Bravo, sunt mandru de ea ! Te pup, Roberta si astept poze cu zambetul tau !

“…Buna seara domnule Silviu,
cu siguranta habar nu ai cine sunt.Ei bine…acum o luna si ceva ai primit un email in care erai rugat sa zici povestea unei fetite bolnave pe postul de radio.Nu s-a putut dar ai postat acel email pe site-ul tau.Tin sa te anunt ca operatia a reusit !!. …..mii de multumiri inca o data!
Cu aceeasi stima si acelasi respect, o fidela ascultatoare.

Cristea Andreea ”

Am primit acest mail.Nu pot sa fiu indiferent.Stiu ca nici tu nu esti.Citeste-l si daca poti face ceva, fa-o pana nu e prea tarziu.Iti multumesc !

“Ziua buna domnule Silviu Andrei.
Sper ca nu am fost prea indrazneata prin acest email dar povestea pe
care ti-o zic mai jos e una trista…care m-a miscat …si care ma
impinge sa fac toate demersurile necesare pt. a ajuta aceasta fetita.
Numele ei e Roberta Neagu , are doar 3 anisori si s-a nascut cu
insuficienta cardiaca congenitala.
Ce iti trimit mai jos…iti pot spune mai bine povestea ei. Rugamintea
mea este sa zici pe postul de radio aceasta poveste…daca se poate.
Multumesc din adancul inimii!Cu mult respect Cristea Andreea.”

APEL UMANITAR

Mă numesc NEAGU ROBERTA NICOLETA şi am 3ani. Pentru a putea trăi am nevoie de o operaţie la inimă ce poate fi realizată la o clinică din HANOVRA din Germania. Costul operaţiei este de 30000 de euro, bani ce îi voi putea strânge doar cu ajutorul dumneavoastră . Pe 4 iunie2010 trebuie să plec în Germania.
AŞ VREA CA ÎNTR-O ZI SĂ VĂ POT MULŢUMI.
RELAŢII LA TELEFON 0723092168 SAU 0234361809

CONT LEI: RO62RZBR 0000060010902271 (RAIFEISEN BANK)
CONT EURO: RO10RZBR 0000060012475092 (RAIFEISEN BANK)
Titular cont NEAGU NICOLAI

As vrea sa te opresti un moment asupra acestui articol si sa te gandesti daca poti face cel mai mic efort pentru a-l ajuta pe Orlando. Iti multumesc in numele lui.

“Ma numesc Stanculescu Orlando Cristian si am virsta de 8 ani.Cind am venit pe aceasta lume, medici m-au diagnosticat cu o boala cumplita HIDROCEFALEE INTERNA.citeste mai mult aici

HotNews.ro m-a lasat cu gura cascata.Chinezii fac ouale cu mana.Nu, nu le prajesc sau fieb intre palme.Nici macar nu si le mangaie. Le produc pur si simplu.De la A la Z-ul alfabetului lor.

“O legenda mai mult sau mai putin urbana spune ca in China se poate falsifica orice: de la branduri de haine sau de automobile, pana la biciclete pliabile sau iPhone-uri care il fac invidios inclusiv pe Steve Jobs. Imaginatia celor care cred cu tarie in puterea de clonare a poporului chinez nu are, de cele mai multe ori, limite. Asa ca, in loc sa se mai chinuie sa rapunda la eterna intrebare “Ce a fost prima data: oul sau gaina?”, acestia prefera sa aduca la masa o versiune noua de raspuns: “Chinezii care fac oua fara ajutorul gainilor “

Continuarea si pozele pe hotnews.ro

Dragi prietini, se pare ca acesta este anul nostru, anul oamenilor nevoiasi, saraci (cei ce inteleg de stari si trairi). anul in care se doreste si se promoveaza senzatia(de foame) si trairea(trista), nu luxul si efectele speciale. Asa am inteles eu pe scurt PREMIILE OSCAR 2010. Premii unde a castigat GENISTUL(american) BULA cel care poate aparea oricand in gradina noastra pentru a dezamorsa vreo 50000000 de bombe. El nu mai are nevoie de casa, de familie, de nimic atata timp cat are casca de GENIST cu el si poate sa ajute poporul. Eroul american neinfricat, care are o misiune nobila in Irak, salveaza vieti si e dependent de taiat firele bombelor…
Acest tip de film este cel de care spun “specialistii” ca da senzatii si trairi unice la incredibilul pret de doar tispe milioane de euro mult mai putin decat “ABERANTA” suma de 500Mil $(300 Productie-200 Promovare) pierdute pe proiectul atat de putin eficient numit AVATAR. Un film banal care din pacate nu reuseste sa dea aceleasi trairi si senzatii pe care ti le poate da viata unui GENIST AMERICAN. Un film cu niste omuleti de un albastru penibil care se lupta pentru un rahat de pamant de parca ar avea valoarea celui din PIPERA HILLS 90210(ask for GIGI) si cu o bizara si urat poveste de dragoste intre unu care intra intr-un aparat de bronzare pentru a se albastri si in felul asta sa se poata saruta cu o urata cu nas mare si sa-si frece parul de coama unor dragoni zburatori. Ce sa mai, o banalitate de film(Un fel de Die Hard, ceva obisnuit).
Viva Las Vegas, Viva America!!!!! VIVAAAAAAAAAA!!!!!!!!!!
(Cu ocazia Filmului The hurt Locker se pare ca a murit si mitul soldatului rus, acum se vb numai despre cel american).

http://pyrro.co.cc/jailbait/