de Mugur Cosmin Frunzetti

Pusilok, Csibi Barna”.

Pentru asta, să facem mai întâi un mic profil psihologic al celor mai importante personaje din basmele româneşti.

Împăratul

E un moş senil şi complet incompetent. Singurul merit că a ajuns împărat e că a fost primul născut. Nu e în stare să aibă grijă de fii-sa, prin urmare mă întreb cum mama dracului ar putea avea grijă de ditai împărăţia. Nevastă-sa lipseşte din peisaj, e subînţeles moartă şi l-a lăsat cu trei fete care sigur nu-s ale lui, fiindcă moşul are vreo 70 de ani şi aia mică în jur de şaişpe. Deşi e înconjurat de viziri, dregători, sfătuitori, când e să ia vreo decizie îţi vine să-l iei la palme: primul individ care-i aduce fata înapoi o primeşte de nevastă şi mai ia şi jumătate de împărăţie. Strămoşul său care a întemeiat dinastia se răsuceşte în mormânt.

Fata cea mare şi fata cea mijlocie

Sunt nişte strâmbăciuni nasoale, plate şi complexate, care-şi urăsc sora mai mică pentru că e mignonă, are fund, ţâţe, e în centrul atenţiei şi e aia răpita, ba se mai şi mărită înaintea lor. Sunt atât de jenante că nici un zmeu nu le vrea.

Fata cea mică

E aia răsfăţata, bunăciunea învăţată să i se facă toate poftele. Mai e şi curvă de mică. Nici nu vreau să vorbesc mai mult despre ea, că mă enervez.

Făt-Frumos (Fefe)

De obicei, e unu’ căruia nu i-a plăcut cartea: ori prinţ, ori vreun coate-goale. Frumuşel şi efeminat, metrosexual nativ. Ar fi stat să frece menta în continuare şi să se ia la trântă prin iarbă cu oile, cu fraţii lui sau cu flăcăii satului, da’ vrea să dea lovitura. Şi, când boul de împărat dă sfoară-n ţară cu fiică-sa şi tronul premiu, normal că se prezintă primul. Habar n-are cum arată fata împăratului, dar nici nu-l interesează prea mult, de fapt vrea împărăţia. Şi oricum ştie de la tovarăşi că de obicei e răpită bucata familiei, nu cârjele ălelante două.

Calul

E singurul personaj pozitiv din toată povestea care merită apreciere. Înainte de episodul cu jăratec zace slab, bubos şi răpciugos în grajd, ceea ce arată încă o dată că împăratul e un idiot – nu aşa te porţi cu o asemenea comoară. Calul e cel care îi face strategia lui Făt-Frumos, în vorbe puţine şi concise. Nu zice prea multe pentru că probabil îi e jenă să intre-n vorbă cu un oportunist analfabet. În sufletul lui, îşi doreşte să fie în echipa Zmeului.

Mama Zmeilor

Este exact opusul împăratul. În primul rând, la ea e sigur că e mama zmeilor. Apoi, a făcut trei băieţi care e fiecare la casa lui, nu două plângăcioase şi-o curvă care stau pe capul lui, ca împăratul. Şi ia hotărâri bune şi de una singură, n-are nevoie de o armată de viziri, dregători, sfătuitori, etc.

Zmeul

E un tip hotărât, energic şi forţos. Probabil are un nas cât toate zilele, umblă neras, e păros şi are palmele tăbăcite. Asta ce ne spune? Că e un om care munceşte! A tras din greu ca să ajungă unde e – a ucis, a luptat, a umblat, a jefuit, s-a preocupat de cariera lui! Aşa merg lucrurile pe tărâmul celălalt, acolo nu-ţi dă nimeni un castel că te cheamă împăratul-nu-ştiu-cum. E sigur că Zmeul şi-a clădit palatul cu mâinile lui. Bine, o mai fi avut nişte muncitori pe care i-a mâncat după aia, dar sunt convins că a stat cu ei acolo, pe capul lor, să vadă cum pun ăia marmura în baie, să nu-l tragă-n piept şi să-l fure. Şi mi se pare normal să-i mănânce la sfârşit, ştim cu toţii cum sunt muncitorii.

Mai ştim că are o moşie imensă, populată cu tot felul de jivine ticăloase. Chiar credeţi că e uşor de administrat aşa ceva, să-i ţii în frâu pe toţi ăia? Păi aia nu sunt proşti ca ţăranii împăratului, dacă nu stai cu pleoapa pe ei. Deci, Zmeul e un bun gospodar, un bun cunoscător de oameni, un excelent strateg militar şi un bun trezorerier.

Dar Zmeul e un tip cinstit în sentimente şi cam fără noroc la femei. I-a venit vârsta însurătorii, a stat, a analizat, a cercetat, şi-a căutat nevastă. n-a găsit pe nimeni pe placul lui în propriul tărâm (ce s-alegi din jivinele alea?), deci s-a uitat la vecini. S-a îndrăgostit de fata aia mică a împăratului (ştie ce-i frumos, măcar fizic, şi nici nu încalcă eticheta, ţinteşte la acelaşi rang) şi a procedat în consecinţă, aşa cum cerea tradiţia: a luat-o la el. Aşa a făcut şi tac-su cu mă-sa, şi bunicul lui, şi străbunicul lui, la vremea lor. Aşa e normal: clar, fără ascunzişuri, umblat cu şoalda şi alte prosteli. Pui problema direct: “Fă, te iubesc, te vreau! Treci încoace.” Şi prostul chiar o iubeşte: n-o forţează, n-o siluieşte, e romantic, are o grădină cu trandafiri, o-nconjoară de bogăţii, îi face toate poftele. N-am auzit nici o poveste în care Zmeul s-o ţină pe prinţesă legată în beci, goală-puşcă şi să vină s-o violeze când are el chef, după cum ar merita. Peste tot citesc numai de caftane, covoare, tiare, bucate alese, mătăsuri fine, rochii, giuvaere, o ţine-n puf. Omul e familist şi serios, nu-şi uită îndatoririle: se duce-n fiecare zi la muncă şi anunţă civilizat, cu buzduganul, când vine acasă. Şi toate astea pentru ea, ca să n-o sufoce cu atenţie, să-i lase spaţiu, să fie liberă, să aibă matracuca timp să-şi facă unghiile, să nu facă istericale că, vezi doamne, a intrat peste ea în cameră şi-a văzut-o cu masca de castraveţi pe faţă.

Carevasăzică, moldoveanca trăieşte în puf, îi face prostul toate poftele, şi, în semn de mulţumire, ce face? Se amorezează de Făt-Frumos că are părul mai îngrijit şi tenul mai puţin acneic (vezi, n-ai vrut să te culci cu Zmeul) şi se hotărăşte să fugă cu el. Da’ mai întâi încep să se hârjonească în pat, în patul pe care Zmeul cu mâna lui îl cioplise, din nişte buşteni tăiaţi tot de el din pădure, şi-l cărase-n cârcă până la ultimul etaj al castelului, să aibă japiţa peisaj când se trezeşte dimineaţa sub baldachin. Şi proştii ăia doi stau până îi prinde Zmeul, căruia – în sfârşit! – i se aprind beculeţele.

Mai departe. Zmeul luptă corect, Făt-Frumos trişează: bea apă vie de la un corb pe care-l mituieşte, dă cu peria, gresia, năframa; în fine, face tot ce poate să lupte cât mai puţin şi să-i bage pe alţii la înaintare.

Din toate astea, eu pricep că morala basmului românesc e următoarea:

- dacă eşti un şmecher metrosexual şi ştii să profiţi de pe urma tonţilor incompetenţi ajunşi în poziţii de conducere, te aranjezi pe viaţă.

- dacă eşti o fiţoasă analfabetă şi de bani-gata, ai toate şansele să umble toţi după fundul tău şi după averea lu’ tac-tu.

- dacă eşti un tip cinstit, muncitor şi care luptă după reguli, pici de papagal.

Astazi am primit acest mail de care sunt foarte fericit.Nu pentru ca ma lauda ci pentru ca Roberta a reusit sa invinga !

Bravo, sunt mandru de ea ! Te pup, Roberta si astept poze cu zambetul tau !

“…Buna seara domnule Silviu,
cu siguranta habar nu ai cine sunt.Ei bine…acum o luna si ceva ai primit un email in care erai rugat sa zici povestea unei fetite bolnave pe postul de radio.Nu s-a putut dar ai postat acel email pe site-ul tau.Tin sa te anunt ca operatia a reusit !!. …..mii de multumiri inca o data!
Cu aceeasi stima si acelasi respect, o fidela ascultatoare.

Cristea Andreea ”

“Ziua buna domnule Silviu Andrei.
Sper ca nu am fost prea indrazneata prin acest email dar povestea pe
care ti-o zic mai jos e una trista…care m-a miscat …si care ma
impinge sa fac toate demersurile necesare pt. a ajuta aceasta fetita.
Numele ei e Roberta Neagu , are doar 3 anisori si s-a nascut cu
insuficienta cardiaca congenitala.
Ce iti trimit mai jos…iti pot spune mai bine povestea ei. Rugamintea
mea este sa zici pe postul de radio aceasta poveste…daca se poate.
Multumesc din adancul inimii!Cu mult respect Cristea Andreea.”

APEL UMANITAR

Mă numesc NEAGU ROBERTA NICOLETA şi am 3ani. Pentru a putea trăi am nevoie de o operaţie la inimă ce poate fi realizată la o clinică din HANOVRA din Germania. Costul operaţiei este de 30000 de euro, bani ce îi voi putea strânge doar cu ajutorul dumneavoastră . Pe 4 iunie2010 trebuie să plec în Germania.
AŞ VREA CA ÎNTR-O ZI SĂ VĂ POT MULŢUMI.
RELAŢII LA TELEFON 0723092168 SAU 0234361809

CONT LEI: RO62RZBR 0000060010902271 (RAIFEISEN BANK)
CONT EURO: RO10RZBR 0000060012475092 (RAIFEISEN BANK)
Titular cont NEAGU NICOLAI

“Ma numesc Stanculescu Orlando Cristian si am virsta de 8 ani.Cind am venit pe aceasta lume, medici m-au diagnosticat cu o boala cumplita HIDROCEFALEE INTERNA.citeste mai mult aici

“O legenda mai mult sau mai putin urbana spune ca in China se poate falsifica orice: de la branduri de haine sau de automobile, pana la biciclete pliabile sau iPhone-uri care il fac invidios inclusiv pe Steve Jobs. Imaginatia celor care cred cu tarie in puterea de clonare a poporului chinez nu are, de cele mai multe ori, limite. Asa ca, in loc sa se mai chinuie sa rapunda la eterna intrebare “Ce a fost prima data: oul sau gaina?”, acestia prefera sa aduca la masa o versiune noua de raspuns: “Chinezii care fac oua fara ajutorul gainilor “

Continuarea si pozele pe hotnews.ro

scris de Ionela Săvescu

Duminică, 25 Octombrie 2009

Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism
chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera.
Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece
kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un
român mănâncă cam 28-30 de grame de produse din carne.
Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame
consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea
semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai slabe
din Europa, asta şi pentru că românii nu se arată preocupaţi de ce pun
în farfurie.
Slănină multă şi injecţii cu apă

În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate,
sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se
foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră în producţia
salamurilor, a cârnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor.

Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau
alte grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de
metal, în care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din
saci de rafie se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui reţetar,
se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face în
câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se
face în membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult
decât compoziţia produsului.

De cealaltă parte, produsele “premium”, ca pastrama, muşchiul sau
cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin
cea mai multă apă..

Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează
că produsul e umplut cu apă. Saramura, care trage foarte mult din
greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială
şi diabetul.

E-urile sunt importate şi, în cele mai multe cazuri, condimentele
precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare.

Departe de “mâncatul sănătos”

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări
Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din
magazine, mai puţin cele “eco”, sunt pline de chimicale.

Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame:
“Mezelurile şi sănătatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui să
consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul
celor mici”.

Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate
componentele reţetei, producătorii din România se feresc să dezvăluie
cantităţile adevărate de carne dintr-un produs.

Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este
carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi
coloranţi, multă sare şi multă apă.

Medicii spun că efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta.
În schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt dezastruoase. “Românii
s-au obişnuit să cumpere apă la la preţ de carne. În ultima vreme, au
apărut tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe
care producătorii au început să-i folosească intens. Dintre cei mai
periculoşi sunt fosfaţii, care, în exces, împiedică fixarea calciului
în oase. Imaginaţi-vă ce înseamnă asta pentru copii”, spune Gheorghe
Mencinicopschi.

SCUMP. 80% din carnea tranşată merge pentru specialităţi, ca pastrama
şi cotletul

Etichetele fără valoare

Specialistul în sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de
aromă, care se regăsesc chiar şi în specialităţile mai scumpe din
carne, provoacă un apetit ridicat şi dau de pendenţă: “Glutamatul
monosodic dă un gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să
mănânci încontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce
la obezitate”.

Din lista lungă de compuşi chimici alimentari, coloranţii sunt bombe
pentru organism. “Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. În procesul
chimic de extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge
celulele nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă Alzhaimerul” ,
explică Gheorghe Mencinicopschi.

Aspectul de “delicios” al mezelurilor este dat, în mare parte, de
făina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din
compoziţia unui parizer ieftin sau a unui salam.

“Soia în stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai
sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce
căuta într-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi,
producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor” , spune
Mencinicopschi.

AMENINŢĂRI

Bolile care ne urmăresc

Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea calciului în oase. Afectează
creşterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de
osteoporoză. Bărbaţii vor scădea la bătrâneţe mai repede în înălţime
şi, în multe cazuri, vor fi obezi.

Semipreparatele mai conţin gume de omogenizare, care, pe lângă faptul
că reţin apă, au rolul de a omogeniza.

“Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decât în zece ani. Efectul
imediat este apariţia gastritelor şi a ulcerelor, dar şi a celei mai
urâte forme de cancer – cel colonorectal”, spune Mencinicopschi.

44% CARNE

Cârnaţi Cabanos

Conţine: carne de porc inferoară – cu slănină şi şorici – 44%, carne
de vită – 16%, faină de soia – 40%. Se adaugă usturoi, condiment
universal, coriandru şi agent de afumare.

Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan),
antioxidant (acid ascorbic), potenţiator de gust, glutamat monosodic
(aditiv care provoacă apetit mare şi dependenţă), zaharuri – dextroză,
lactoză, colorant natural: carmin, conservant – nitrit de sodiu si
nitrat de potasiu.

Pentru omogenizare se mai folosesc grăsimile vegetale. Se ambalează în
intestine subţiri de oaie. Se lasă la fiert 20 de minute, la 75 de
grade C. Zvântarea se face într-o cameră frigorifică, timp de 2-3 ore.

60% CARNE

Cârnaţi de porc

Conţine: carne de porc 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală
din soia nemodificată genetic, apă 20%, sare, condimente şi arome
naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu şi potasiu),
antioxidanţi (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu,
potenţiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoză,
dextroză), colorant natural – carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi
nitrat de potasiu.

Nitritul de sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul,
măreşte timpul de valabilitate al produsului, stabilizează culoarea
roşie a cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică.

60% CARNE

Cotlet de porc

Conţine: cotlet de porc, un strat de slănină de 0,5-1 centimetri.
Carnea, tăiată şuviţe, se injectează cu saramură 20%- 40%. Injectarea
se face manual sau cu o maşină specială cu ac.

Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper
şi coriandru, unde se lasă timp de mai multe ore. În sos se mai adaugă
antioxidanţi, potenţiatori de gust.

Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă industrial.. 14 porţii de
mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală
pulmonară obstructivă cronică, care este foarte gravă.

Afecţiunea reprezintă una dintre primele cinci cauze de deces în Vest.
Se manifestă prin scăderea capacităţii organismului de a menţine o
concentraţie normală de oxigen în sânge.

62% CARNE

Lebărwurst

Conţine: carnea capului de porc în proporţie de 62%, slănină tare 7%,
organe – inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa de la
fierberea capului, mixul de condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare.
În malaxor se adaugă aditivii – colorantul alimentar – carmin,
antioxidanţi, amidon de cartofi.

Compoziţia se ambalează în membrane sintetice şi se fierbe la 75 de grade C.

Un lebărwurst “tradiţional” trebuie să conţină mai puţin de şase grame
de sare la 100 de grame de produs şi, în principiu, să aibă cel mult
trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu depăşească
zece zile.

Un produs mai puţin conservat îşi schimbă culoarea la deschiderea ambalajului.

80% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Parizer de porc

Conţine: 80% slănină şi şorici de porc, 10% carne de pasăre dezosată
mecanic (în care intră oase măcinate), faină de soia, proteină
vegetală, amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de
ardei, potenţiatori de gust, coloranţi (carmin).

După amestecare, compoziţia se fierbe timp de 20 de minute în apă, la
75 de grade C. Din cauza amidonului şi a fibrelor din soia, conferă
starea de saţietate.

În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosată mecanic este pasta
rezultată din dezosarea carcaselor de pasăre, care este prelucrată cu
utilaje speciale.. Această pastă poate conţine şi resturi de piele,
chiar şi oase.

60% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Salam de vară

Conţine: 60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară -
adică ceea ce se poate prelucra din picioare, gât – mix de condimente
- sare, boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imită
gusturile condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant -
carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi,
zahăr.

Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi se ambalează în membrane
artificiale (de plastic), se zvântă şi se afumă industrial într-o
cameră unde, teoretic, ar trebui să stea cel puţin patru-cinci zile.

În alte cazuri, se adaugă agent de afumare.

40% SARAMURĂ

Pastramă

Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată şi muşchiul de pe spate.

Se taie în şuviţe, se sărează, după care se trece printr-un sos
condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi, antioxidanţi, coloranţi,
agenţi de afumare şi potenţiatori de gust.

Carnea stă în sos timp de trei până la cinci zile, apoi se scoate şi
se leagă cu sfoară. Se injectează cu o soluţie de saramură de 20-40%,
apoi se ambalează în pungi de plastic, în vid.

Afumarea se face cu fum lichid, care conţine cele mai cancerigene
hidrocarburi – cele policiclice aromate.

70% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Şuncă de porc

Proporţiile de carne diferă în funcţie de reţetă.. Şunca ţărănească
conţine: 70% carne procesată mecanic (are în compoziţie slănină, urme
de oase, şorici) – proteine din soia, toată gama de antioxidanţi,
colorant – carmin.

Carnea se injectează cu o soluţie de saramură, apoi trece în malaxoare
de trei ori..

Prima malaxare se face la o oră după injectarea cu saramură, a doua la
24 de ore după depozitarea la frig şi încă o dată la 48 de ore după
maturare.

Apoi, compoziţia se pune în forme metalice care se ţin la un tratament
termic de 75 de grade Celsius. După răcire, formele se ambalează în
pungi de plastic, în vid.

Eu : – Bine mai mama, de ce…?
Ea : – Pt ca nu au rat , draga… Pffffffffff )))))